Muzicile lumii noastre

Soni - Ndarja

2011-02-07T10:33:00.000-08:00

Shpirti me thyhet kur shoh ate shikim
syte flasin vete per ndjenjen qe ke ne shpirt
lotet ne sy s'te jane thare
i fsheh per te mos i pare
erdhi koha per tu ndare
per tu ndare...
per tu ndare...

Duro zemer ti mos qaj
me jep force qe lotet dot ti mbaj
me puth me flit ngadale
sic di zemer vetem ti
ndarja eshte shume e rende
vret zemren dhe ha ndonje shpirt
me puth me flit ngadale
sic di zemer vetem ti

My heart breaks when I see the sight
In your eyes, they speak only of the feelings which your heart holds,
The tears in your eyes have not dried
But you hide them so no one will see,
The time for us to separate has come
To separate...
To separate...

Please be patient, please don't cry sweetheart
Give me the strength to hold back my tears
Kiss me and whisper to me slowly
As only you know how to do
Separation is difficult
It kills the heart and eats at away the soul
Kiss me and whisper to me slowly
As only you know how to do

Vine taica vine di la vale..

2010-11-24T09:19:00.000-08:00

Cimeri Uzivo

2010-11-24T08:54:00.001-08:00

Muzica asta ma duce cu gandul acasa. Acasa.

Transbalkanica

2009-03-15T13:14:00.000-07:00

Transbalkanica - Ciocarlia
Asculta mai multe audio Diverse »

TRANSBALKANICA è il più ampio progetto musicale lanciato da MediaPro Music sul mercato rumeno di musica.

TRANSBALKANICA non è una band ma è a tutti gli effetti un'orchestra. È un concetto. Uno non può parlare di TRANSBALKANICA prima di aver ascoltato, vissuto e respirato la loro musica. Scoprirete la più affascinante miscela d'attrazione di folclore rumeno e di musica elettronica, quello che gli "iniziati" denominerebbero fusion o lounge.

Perché il nome TRANSBALKANICA? È facile: lo show musicale dei violini, delle percussioni e degli strumenti non convenzionali suonati da un'orchestra di quindici virtuosi, semplicemente non potrebbe chiamarsi diversamente.

TRANSBALKANICA è "musica con sfumature fragili, sopra un immenso tappeto di stili e di tradizioni", puntare su un progetto che crea una rottura con le tendenze del mercato musicale romeno.

Il progetto è stato concepito alcuni anni fa dal conduttore e dal compositore Marcel Stefanet. Ha scelto i musicisti, ha scritto la musica ed ha coordinato l'intero schema. E' cosi che l'album di TRANSBALKANICA ha cominciato a definirsi.

Il loro ultimo album include 13 brani che accompagnano l'ascoltatore su una crociera attraverso i vari ambienti gorgheggianti della Moldavia rurale e le metropoli agitate, per ispirare una nostalgia inattesa e la gioia imprevista. E tutto questo perché TRANSBALKANICA è qualcosa che voi vivete, sentite e respirate dentro. Da non perdere.

Marcel Stefanet, l'uomo dietro TRANSBALKANICA, è oggi uno dei conduttori e compositori più famosi e rispettati della Repubblica Moldava. Il progetto l'ha iniziato per l'amore per la musica. Nient'altro.

source: http://www.musicballkan.com/transbalkanica.htm

Transbalkanica - Stai, doamne, nu ma lua!
Asculta mai multe audio Diverse »

enjoy:

transbalkanica
Asculta mai multe audio Muzica »

Long long time ago..

2009-03-08T12:04:00.001-07:00

Romanii din Timok si muzica lor

2009-02-07T12:34:00.000-08:00

Povestea romanilor din Timok, multumim Cristi Tabara, Pro Tv:)

http://en.wikipedia.org/wiki/Vlachs_of_Serbia

Cimeri Uzivo

Uzicko Kolo

2008-06-10T06:44:00.000-07:00

Zaydi, zajdi yasno Slance

2008-04-16T03:58:00.000-07:00

Rona..

2008-04-16T03:45:00.000-07:00

Atat de draga imi este aceasta femeie..

Mahala Raï Banda

2008-04-16T03:43:00.000-07:00

Frumoasa Sabina

2007-10-15T06:46:00.000-07:00

(This beautiful song was written by Joszef Balogh Kale of the Hungarian Gypsy Band Kalyi Jag )

Pentru sora mea Sabina, cea de care mi-a fost dor sase luni in Franta.si o sa imi fie dor de cand s-o marita incolo:))

Tony Gatliff's "Latcho Drom" ..Drum bun

2007-10-15T06:37:00.000-07:00

Am vazut cu Boje Moi un film despre drumul tiganilor din India in Spania Lacho Drom. Am suferit tot filmul, muzica asta ma rascoleste de fiecare data. Batranul care nu mai este printre noi, cel din Taraful Haiducilor, ma face sa plang de fiecare data. Este Taica Georgica al meu..cu vioara lui, cu sufletul lui care simte ce canta.

Este un film frumos, fara cuvinte. Nu are nevoie de cuvinte. Mama imi zice ca nu avem nimic in neam de la tigani. Muica mea la fel zice. Nimic si totusi imi curge ceva in sange, nu stiu ce:))Sa fie vin? Rosh? De la Lupsa??

india

romania

spania

More stuff from Boje Moi

2007-10-10T01:35:00.000-07:00

I Even Met Happy Gypsies (Skupljaci Perja)

2007-10-10T01:34:00.000-07:00

Fratele Boji cunoaste

2007-10-10T01:33:00.000-07:00

Piesa mea si Ilia

2007-09-28T01:47:00.000-07:00

Mi-a tradus Ilia o piesa pe care o iubesc la maxim. Si care zice asa (in mare)
Parfumul tau ca de gutuie imi aminteste de iubirea noastra..si tot asa. Un cantec de la o fata pentru un baiat.

Nu mai stiu cum mi a tradus..stiu ca mie nu mi-ar fi placut decat o piesa despre o iubire!

Demult

2007-08-08T06:51:00.000-07:00

Nu am mai scris de ceva vreme aici. Nu am mai cautat muzici care sa ne lege de alte popoare. Am aflat cu parere de rau ca sarbii ii urasc pe albanezi, ca bulgarii ne urasc pe noi, ca celor din fosta Iugoslavie nu le e deloc bine, ca albanezilor le este rusine sa spuna de unde sunt..
Am fost in vacanta si am intrebat-o pe tipa de la hotel ce fel de oaspeti are. Si are din noi toti cate putinei: bulgari, romani, sarbi, greci, albanezi - doar angajati. La terasele de pe insula lucreaza diverse natii, toti europeni de sud-est. Oameni de treaba, serviabili, scoliti de patronii lor greci. Ii iubesc pe greci foarte tare.
Despre muzica lumilor noastre nu mai am nimic de spus azi. Poate in zilele urmatoare.

De unde vin eu

2007-06-28T07:24:00.000-07:00

Aici a nascut mama mea. Doua fete. La o distanta de doi ani:))
Desi ai mei stateau in Bucuresti, mama mea a ales sa ne nastem ACASA, aproape de Lupsa (Lupşa de Jos este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România).

"Motru este un municipiu din judeţul Gorj, Oltenia, România.
Originea cuvântului Motru este geto-dacică, Mutru sau Mutria, dupa istoricul Giurescu, însemnând apă limpede, curată.
În perioada romană găsim „Ad Mutriam” ce se afla în localitatea Cătunele, pe Valea Motrului.
Primă atestare în hrisoavele de la Tismana din 1385 şi 1444 sub denumirea Ploştina.
După anul 1450 Ploştina a aparţinut judeţului Mehedinţi până în anul 1948, când România a fost împărţită în regiuni şi raioane, Ploştina aparţinând raionului Baia de Aramă până la 1 ianuarie 1964, iar dupa aceea a aparţinut de raionul Strehaia. Minerii au descoperit un tezaur roman la Leurda, în anul 1964, monezi datând în jurul anilor 196 – 251 e.n. (monede din secolul al II-lea şi al III-lea e.n. în timpul împăratului roman Septimius Sever). În perioada medievală şi chiar mult după, Roşiuţa şi Lupoiţa erau sate de moşneni. Din documentele vremii, aflăm că Tudor Vladimirescu a luat în arendă pe 3 ani moşia Ploştina de la mănăstirea Tismana. În timpul Revoluţiei de la 1821, locuitorii ei au fost printre primii participanţi, mulţi dintre ei înrolându-se ca panduri. În fruntea lor era căpitanul de panduri Marius Pârv, haiduc ce a ajuns în oastea lui Tudor Vladimirescu. La 24 mai 1966, prin decret al Consiliului de Stat, în zona din lunca Motrului, aparţinând fostei comune Ploştina a fost organizat viitorul oraş Motru. Începând cu 1 septembrie 1968 localitatea Ploştina şi satele Dealul Pomilor, Leurda, Însurăţei, Horăşti, Roşiuţa, Râpa şi Lupoiţa au intrat în componenţa oraşului Motru, odata cu deschiderea zonei miniere. Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost exploatate din 1960, prin deschiderea minelor: Horăşti, Leurda, Ploştina, apoi prin apariţia Minei Roşiuta şi Motru – Vest, iar în 1976, lucrările de deschidere a Carierei Lupoaia. "

In curtea noastra creste de ani multi un par. Cu fructe mari si zemoase, pere uriase. Via noastra este destul de intinsa, bine ingrijita. Din strugurii viei se face cel mai bun vin pe care l-am baut vreodata. Vinul nostru are aroma de ananas, este bun rece vara si fiert cu arome iarna.

Cu siguranta nebunia mea vis-a-vis de muzica din zona asta se trage datorita bunicilor. Sa spunem ca ma trag dintr-o combinatie ciudata de neamuri.
Partea maica-mi : bunicul, tataia Misu a fost Dascal bisericesc (cantaret bisericesc) si : sobar, tamplar, dulgher. Bunica a fost o femeie atat de frumoasa incat bunicul a considerat ca e mai bine sa fie casnica. Si cand spunem CASNICA stim ca nu a lucrat nici o zi la CAP, cum era pe vremea aceea. Bunica are doi copii, o fata si un fiu. Pe mama si pe unchiul meu. Tatal bunicii a fost la randul lui cantarel bisericesc. Deci pe partea de mama stim ca de undeva mi se trage cu religia, muzica si altele bune.
Partea tatalui: taica Georgica - cum zice si headerul: om simplu, sergent in Razboi (al doilea). Taica s-a nascut la 23 august 1923. Dupa razboi (sau inainte??) a mers ucenic la un lautar batran, de peste deal. De la acel lautar a "furat" maestria. Cantatul la vioara nu se prea preda intre dealurile din Oltenia. Il tin minte pe taica perfect. Tin minte cutia verde inchis in care statea vioara. Nu aveam voie sa umblam cu vioara...asta nu ne-a impiedicat nicodata sa ne urcam pe masa, si de pe masa pe sifonier. Deschideam cutia si atingeam cu degetele noastre mici si neastamparate coardele, scoteam arcushul si il dadeam cu sacaz asa cum credeam noi ca se da. Apoi o scartaiam putin si ne hahaiam. Cred ca ne fascina vioara lui taica. O asezam sub barbie, asa - cum il vedeam pe taica ca si-o aseza. Si incepea scartaiala. Nu cred ca ne-au prins cu vioara in mana vreodata.. Mi-l aduc aminte pe taica imbatranit, inalt si slab. La nedeile de Sf. Ilie, la Lupsa de Sus. La nasa-mea in curte, langa parul de Sf. Ilie - care face pere mici si dulci din care s-ar putea face o tuica asa de buna!! Taica isi iubea nepotii mult. Se juca cu noi, si noi il chinuiam. Il strigam Sergiu prin curte si el ne iubea si ne lasa sa facem ce vrem. Dansam si cantam, sarbe si hore. Avea "frai-miu" (unchiul meu din partea tatalui) un vechi si rablagit pick-up. Si multe viniluri. Numai muzica olteneasca. Se incingeau niste sarbe de sarea colbul pana la coltul casei de la atata joc. Ca si acum de altfel.. La Lupsa se joaca hore. Dansuri noi si vechi..Hore care se intind pana la vale..
Cu toate scolile si cartile citite si muzicile ascultate, ACOLO eu ma simt dureros de bine. Am spus dureros pentru ca ACOLO ma doare cel mai tare trecerea timpului peste noi. Casa mi-a ramas mica, ajung la toate rafturile din camara cu bunatati, stiu toate cotloanele si secretele de pe soba si de langa soba, masa cu sertare secrete a fost inlocuita si a disparul si zaharul candel. Si tataie si taica au disparut iar frumoasele mele bunici au parul alb. Alb si lung. Nepotii lor sunt mari si la casele lor, au copii toti. Doar eu copilaresc inca. Doar eu ii vad cu ochii de acum 20 de ani, ii caut..Inca ma uit pe sifonier la muica dupa vioara.
Casa mea este acolo unde eu ma SIMT bine. Pe langa toate lumile vazute, toate orasele cu toate luminile si minunile lor, acolo - ACASA - ma simt bine. O zi, doua. Poate o saptamana. Cam cat mi-ar lua sa nu ma trezesc din vis? De cat timp as avea nevoie sa nu le simt lipsa celor care nu mai sunt in curte?

"vine taica vine
di la vale
cu parul lung negru pe spinare
vine taica vine
di la vale
cu parul lung negru pe spinare
si cu mersu frumos leganat
cel mai mandru puisor din sat
si cu mersu frumos leganat
cel mai mandru puisor din sat"

june 2007

Primul festival de folclor

2007-06-28T07:04:00.001-07:00

Am ajuns tarziu la Festival..stiu ce am vazut, insa imi pare rau ca am pierdut Iholu si Pilisteru - ansamblurile Aromanilor, am pierdut Grecii, Turco-Tatarii, Polonezii..si inca alte doua zile cu minuni. Nu am pierdut oalele de lut, turta dulce, ciubucul si impletiturile de panush.

Foarte frumos a fost:)

Taraful din Marsa, Giurgiu

2007-06-28T07:02:00.001-07:00

24 iunie 2007

Festivalul National de Folclor

editia 1

Cismigiu

Tapuituri si dansuri din Oas

2007-06-28T06:59:00.001-07:00

june 2007

Festivalul National de Folclor

Editia 1

22-24 iunie 2007

The longest circle dance ever:)

2007-06-18T06:47:00.000-07:00

Dunjo mirisna

2007-06-18T06:11:00.000-07:00

Potrazi me jednog dana
posle mnogo godina
tu na istim vratima
cekacu te zeljna srece

Posle mnogo godina
tu na istim vratima
uspomene ozivece

Refren
Proslosti, dunjo mirisna
miris tvoj budi secanja
proslosti, dunjo mirisna
miris tvoj jos me opija

Pronadji me i pomozi
posle mnogo godina
bas sam te pozelela
jos mi srce ljubav krije

Posle mnogo godina
bas sam te pozelela
kazu, nikad kasno nije

Refren 2x

Gajde Uživo

2007-06-18T06:05:00.001-07:00

Vlasko Kolce - hora

2007-06-18T05:43:00.000-07:00

Românii timoceni

2007-06-18T05:33:00.001-07:00

Timocul sau Valea Timocului este o regiune istorică situată între Serbia şi Bulgaria, de-a lungul văii râului Timoc. Este formată din judeţele sârbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaiecar şi regiunea bulgară Vidin.
Timocul este străbătut de râurile Timoc şi Morava (un afluent al Dunării). Cel mai mare oraş este Bor. În această vale încep Munţii Balcani (Haemus). Geografic, Valea Timocului este amplasată în Serbia central-sudică, la graniţa cu Bulgaria. Administrativ, această regiune este formată din judeţele Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaiecar, pe teritoriul Serbiei şi regiunea Vidin, pe teritoriul Bulgariei.Până în 1830, anul de formare al statului sârbesc, românii timoceni trăiau într-o ţară comună care se numea „Provincia Morava - Lom“ şi care era situată pe o mare parte a teritoriului vechii provincii Moesia Superior si pe teritoriul Daciei Aureliene. În perioada ocupatiei turceşti, această zonă a format "Paşalâcul de Vidin", cu centrul administrativ la Vidin (Diiu - denumirea românească). Sursele sârbe şi bulgare spun că, în antichitate, în Peninsula Balcanică trăiau trei mari popoare: celţii, traco-dacii şi ilirii. Celţii din Balcani au dispărut fără urmaşi, din iliri au apărut albanezii, iar prin romanizarea dacilor a apărut poporul român, în timp ce vlahii ar fi slavi romanizaţi. Alţi istorici precizează că Serbia a apărut abia în perioada 1718-1739, ca o creaţie a politicii austriece care căuta sa facă un pas în Peninsula Balcanică. Serbia nu avea autonomie naţională sau locală. La sud, Serbia se întindea până în apropierea Paşalâcului de la Belgrad, care era sub stăpânire otomană. În timpul primei răscoale sârbeşti împotriva turcilor (1804-1806) eroul Caragheorghe, pentru a putea face legătura cu trupele ruseşti din zona Vidinului, a cerut să se răscoale şi populaţia din judeţele timocene, care aparţineau Paşe de la Vidin. Cu anumite ocazii, românii s-au aliat cu sârbii, însă nu au avut multe de câştigat din acest tip de politică. Cu alte ocazii s-au împotrivit unor răscoale, cum a fost cea condusă de haiducul Veljko Petrovic. Caragheorghe împreună cu o armată de 3.000 de oameni a desfinţat satele "neascultătoare" locuite de români, cerând încă din anul 1809 ca graniţa răsăriteană a viitoarei Serbii să fie râul Timoc. La Pacea de la Bucureşti din mai 1812, sultanul turc a refuzat sa cedeze judeţele Timocul Negru şi Craina.

Miloş Obrenovici, un erou naţional sârb, reia mişcarea de eliberare a poporului său, şi obţine în aprilie 1815 autonomia Serbiei, în limitele Paşalâcului de Belgrad, reuşind anexarea zonei locuite de românii apuseni dintre Morava de Est şi Timoc, însă nu a cucerit Timocul şi Craina. Prin Pacea de la Adrianopole din 1829 şi prin Hatiseriful de la 1830, Miloş Obrenovici reuşeşte să anexeze judeţele majoritar româneşti, Timoc şi Craina. Printr-o intervenţie militară trei ani mai târziu, acestea sunt ocupate, iar graniţa cu Bulgaria este stabilită pe râul Timoc. În acest mod, se realizează pentru prima dată o segregaţie între românii din Timocul sârbesc şi cei din Timocul bulgar.

Obrenovici iniţiază un program agresiv de asimilare forţată a românilor din Timoc. Educatorii români sunt inlocuiţi de sârbi, care nu vorbeau româna. Preoţii români sunt alungaţi în România, fiind înlocuiţi de preoţi slavi, iar serviciul religios a început să fie oferit în limba slavonă. Procesul de asimilare forţată a românilor din Timoc a durat zeci de ani, şi a crescut în intensitate şi complexitate. Comunităţiile române au continuat să tipărească însă ziarul Vorba Noastră, la Zaiecar (dar acesta a fost interzis începând cu anul 1848, la fel ca ziarul bilingv Bilten din Pozarevat). În aceaşi perioadă, în recensământurile oficiale, comunitatea română scade în importanţă de la 93.444 locuitori în 1948 la 1.369 în 1961.

Majoritatea populaţiei din Timoc, locuind la sate, avea ca ocupaţie principală în trecut creşterea animalelor, negoţul cu lemne, vanătoarea şi extragerea cărbunelui. După cel de-al doilea război mondial, această zonă trece printr-un proces de industrializare rapidă. Sunt create mine de cupru şi aur, iar cea mai mare parte a populaţiei, neavând studii, a fost angajată ca personal necalificat. Personalul calificat era adus din marile oraşe, fiindu-le oferite locuinţe şi diverse beneficii. Industrializarea rapidă a zonei a ridicat nivelul de trai, iar muncitorii au început să-şi construiască locuinţe şi să investească în agricultură (achiziţionând utilaje) pentru a-şi spori producţia.

Orkestar Cimeri

2007-06-18T05:24:00.000-07:00

Desi ei scriu altfel decat noi, graiul este la fel ca in Oltenia, spre Banat..ca acasa, ca spre "munce".

Romanii de pe Valea Moravei

2007-06-18T05:18:00.000-07:00

Rezolvand Cererea VALEA TIMOCULUI, a Asociatiei pentru Cercetare, Pastrare si Promovare a Culturii Romanilor si Cererea Asociatiei pentru limba, cultura si religia Romanilor de pe Valea Moravei, s-a stabilit ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de Statutul Federatiei Rumanilor din Sarbie si astfel s-a hotarat primirea acestor Asociatii ca membre ale Federatiei, iar in momentul in care semneaza Declaratia de constituire a Federatiei Rumanilor din Sarbie ca document-programa al comunitatii etnice romanesti (minoritate nationala) devin in mod just membre ale Federatiei Rumanilor din Sarbie.

si apoi am gasit o poezie..intr-o limba care seamana cu a noastra foarte tare. avem frati in tot Balcaniul despre care nu stim prea multe.

"Frat de muma si de unu tata
Noi, Romani den tot pomant
Romaniste limba-a nostra
Den aprope, ia sa frumos aude.

Mult ani, parinti
limba a pazato
prnt cancise si povesti
da la dusmani omarat.

Dar supt gropa la mormint
Straga a nosti buni parinti
Blastam mare sa aiba an casa
Care de limba a lui sa lasa.

Care sa lasa de limba a lui
Sal arda para focului
Si inima-a lui pra loc
Sa stie cie ie focu.

Care fuze de muma -a lui
Si de nume perintalui
Fugal doru domnezaului
Si dulsira somnului."

"S-a va intrab o vorba
frata mii ai buni
di ce va rusine
ca santet Rumani.
Unde sa vazut
unde sa uzat
sa nu sa vorbiasca
vorba rumaniasca.
Pacat si rusine
pe loc pe obliaga
mosu cu nepotu
sa nu sa intaliaga.
Cantecu pana scriu
la voi ma gandesc
inema bate tare
in peptu al rumanesc"

Ceca & Futa Band

2007-06-18T04:58:00.000-07:00

U ovu casu vise niko ne doli ni kap
Prepuna je tvojih lazi i prevara
U ovo srce vise niko ne donese ljubav
Nemam ja vise snage ni nerava

Zarila sam zar i topila led
Nemogu vise na tebe je red x2

Niz ovo lice padace suze, zadugo jos
Navikle su na samocu i lutanja
Na ove usne ne stavi osmeh
Ni dobar ni los
Umome su od tisine i cutanja

Zarila sam zar i topila led
Nemogu vise na tebe je red x2

Ceca - Zarila sam zar

2007-06-18T04:56:00.000-07:00

Live Kalyi Jag

2007-05-24T04:58:00.000-07:00

Kalyi Jag - Mori shej, Sabina

2007-05-24T04:44:00.000-07:00

"Mori Shej, Sabina (My Daughter, Sabina)" is a beautiful interpretation of what could be considered a Gipsy lullaby. It is an original compositions written by one member of the group for his infant child. "You are only just one year old / Little, tiny dear daughter / You are chattering at me / I'll buy some gold jewels for you / All the gold jewels of the world." It is worth mentioning that under the Hapsburgs, edicts were issued to force the Hungarian Roma to settle and intermarry, as well as to give up all children over the age of five to be raised as non-Roma. These edicts failed. Not only were the Roma (and the Hungarians) intractable, but most of the children ran away and found their families again.

Buter káj egy berseszki szán
Móri drágo piko séj
Vorbisz mánge káki-koki
Móri drágo piko séj

Áj mori séj, mori drago pikonyéj
Álálálá.....
Áj mori séj, mori drago pikonyéj
Álálálá.....

Mahala Raï Banda

2007-05-24T04:38:00.000-07:00

Shaped in the Gypsy ghettos (Mahala) around Bucharest, Mahala Raï Banda (literally Noble Band from the Ghetto), combines a surprising array of trends and styles. Combining Romanian violins & accordions with a brass section consisting of army brass band veterans and a rocking rhythm section, they're the rising band from the Balkans. They effortlessly combine a knack for inventive arrangements with an indeniable ability to turn every single concert into a wild party. Tracks by Mahala Rai Banda (alongside pieces by label mates Taraf de Haidouks and Kocani Orkestar) were reworked/recreated by Nouvelle Vague, Balkan Beat Box, Dj ClicK, Forty Thieves Orkestar and Russ Jones for the Electric Gypsyland 2 project, and their "Mahalageasca" appears in the upcoming Borat (aka Ali G) film.

www.last.fm
Balkanic radio

Fanfara Ciocărlia

2007-05-24T04:27:00.000-07:00

Fanfara Ciocărlia is a brass band of Gypsy heritage that adeptly manages to straddle two very different worlds. After playing together as a unit for less than six years, the band's 11 members can perform joyously throughout the customary 30 hours that some of their traditional ceremonies can last, and equally as well on a concert stage half way around the world. On Saturday night band members could entertain wedding guests in Zece Prajini, their Gypsy village located in eastern Romania, and by Sunday morning they could be jetting off to another continent. German director Ralf Marschalleck filmed a documentary, Iag Bari—Brass on Fire, that captures the best of Fanfare Ciocarlia's diverse worlds. The film was released in 2002. The band blends elements of the music from Turkey, Romania, Bulgaria and the Gypsies. Its musicians take pride in their ability to play as an extremely fast and tight unit, utilizing timpani, trumpets, horns, and clarinets.

Slonovski Bal

2007-05-24T04:25:00.000-07:00

Slonovski bal breathes a wind native to the central European Balkans. A perfumed wind, blended with the centennial epic of the Gypsies and a unique mix of European, Slavic, Turkish and Mediterrennean cultures, wich brought us a unique tradition of oriental brass band music.Grooving with the roaring sounds of tubas, the water-flow of the accordeon, the tender whisper of the clarinet or the blasting clamour of the trumpet, Slonovski Bal steps out like a herb of young elephants joggling through this oriental breeze.Slonovski bal, wich means "the Elephant's Bal" in serbian, is on the top-flight revival of Eastern European music, both there and here, totaly involved in the evolution of composition and improvisation. In this way they crosses Europe boosted by the luminous energy of such dances as Coceks, Sa-Sa and devilish Kolos played at the speed of light and thunder.

www.slonovskibal.com

www.last.fm

Boban Markovic Orkestar

2007-05-24T04:24:00.000-07:00

Boban Markovic Orkestar is considered to be the best Balkan gypsy brass band by many authorities. The orchestra became known better in the Western world upon their contribution to Emir Kusturica's "Underground" and "Arizona Dream".

The group members are as follows: Boban Markovic (flugelhorn), Marko Markovic (flugelhorn, trumpet, kaval), Sasa Jemcic (flugelhorn), Srdjan Spasic (flugelhorn), Dragoljub Eminovic (tenor horn), Isidor Eminovic (tenor horn), Asim Ajdinovic (tenor horn), Goran Spasis tenor horn), Sasa Alisanovic (helicon), Sasa Stanojevic (percussion), Aleksandar Stosic (percussion), Asmet Eminovic (snare drum), Nedzat Zumberovic (big drum, darbouka).

Last FM
http://www.last.fm

(Balkan Radio)

Ceca Dragana - Kajon Gorongan

2007-05-24T03:55:00.001-07:00

Gabi Lunca - old gipsy/romanian music

2007-05-24T03:43:00.000-07:00

cum traducem in engleza "muzica lautareasca"?

Gabi Lunca s-a nascut intr-o familie de muzicieni in comuna Varbilau din Judetul Prahova.A inceput sa cante la varsta de 13 ani cu tatal ei Dumitru Lunca, un violonist remarcabil in cadrul Orchestei Armatei din Ploiesti, iar mai tarziu la 17 ani se angajeaza la Orchestra Flacara Prahovei din Ploiesti. Ionel Budisteanu o invita la varsta de 18 ani sa vina la Bucuresti si asa isi face debutul la radio, pentru ca apoi sa scoata primele albume impreuna cu Electrecord.

Traditional Greek Tsifteteli

2007-05-20T05:17:00.001-07:00

Ballet Eleftheria - Syrtaki

2007-05-20T04:05:00.000-07:00

BalkArt - wedding dance

2007-05-20T03:10:00.000-07:00

A band with bulgarian, serbian, macedonian, gipsy and turc musicians. They are based in Paris.

Etniile Balcanilor

2007-05-18T10:14:00.001-07:00

Principalele etnii ale regiunii sunt greci (10,8 milioane), turcii (9,2 milioane în partea europeană a Turciei), sârbii (8,5 milioane), bulgarii (7 milioane), albanezii (6 milioane, din care 3,5 milioane în Albania), croaţii (4,5 milioane), bosniacii (2,4 milioane), macedonenii (1,4 milioane), muntenegrenii (0,265 milioane), maghiarii din fosta Iugoslavie 313.045. Dacă sunt incluse în regiune şi România şi Slovenia, mai pot fi număraţi şi românii (20 milioane), slovenii (2 milioane) şi maghiarii din România (1,4 milioane). În toate ţările balcanice trăiesc comunităţi mai mari sau mai mici de rromi . Alte minorităţi naţionale lipsite de un stat propriu mai sunt: găgăuzii, sărăcăcianii, şi vlahii.
Principala religie a zonei este creştinismul ortodox, catolicismul şi islamul. Sunt practicate diferite tradiţii locale pentru fiecare credinţă, fiecare ţară ortodoxă având propria biserică naţională autocefală.
Ortodoxia este religia majoritară în următoarele ţări:
Bulgaria,
Grecia,
România,
Serbia,
Republica Macedonia,
Muntenegru.
Catolicismul este religia principală în următoarele ţări:
Croaţia,
Slovenia.
Islamul este religia principală în următoarele ţări:
Albania (astăzi doar o majoritate relativă)
Bosnia şi Herţegovina (majoritate relativă)
Turcia.
În următoarele ţări sunt practicate mai multe religii:
Albania: islam, ortodoxie (în sud), catolicism (în nord şi vest).
Bosnia şi Herţegovina: islam, ortodoxie, catolicism.
Republica Macedonia: populaţia slavă este în cea mai mare parte ortodoxă, albanezii sunt în principal musulmani.
Serbia: în regiunea "Sangeac" (Sandzak) predomină sârbii musulmani, iar albanezii din Kosovo sunt predominant musulmani (dar şi catolici), în Voivodina trăiesc minorităţi de catolici (unguri, slovaci, croaţi).

Albanian music

2007-05-18T05:18:00.000-07:00

De cam trei ani tot lucrez si cunoasc albanezi. Despre a lor tara nu stiu mare lucru, stiu ca sunt cam ca noi "demult" si ca trebuie sa fim frati cu ei:) Noroc cu EuroviZionul lui peste caci iata cum aflaram ca in Albania se canta muzica..pe care cica o plagiaza sarbii. Pai e frumos?! Ca de razbelul dintre ei de secole mai auzisem ceva. Canta bine fata asta a lor. Au chiar si un blog bajetii: albavideo.blogspot.com. Deci ezista. Sa ne traiasca si sa ne bucuram de fratii albanezi zic:)

Laura Laurentiu - Marie, Marie

2007-05-18T03:31:00.000-07:00

Tat Banatu-i fruncea tarii !!

MARIA LATARETU - Privighetoarea Gorjului

2007-05-18T03:30:00.000-07:00

Niculina Stoican - Ungurica - romanian dance

2007-05-18T03:28:00.000-07:00

Petrica Matu Stoian - muzica de acasa, de sub "munce"

2007-05-18T03:21:00.001-07:00

Tezaurul nostru folcloric si Farcas

2007-05-18T03:18:00.000-07:00

Sarba din Teis

2007-05-18T03:13:00.001-07:00

Romska hora

2007-05-18T03:05:00.000-07:00

Dor basarabean

2007-05-18T02:56:00.000-07:00

Montenegro - dance

2007-05-18T02:47:00.000-07:00

Ljubljana - street dance

2007-05-18T02:37:00.000-07:00

Ruchenitsa - bulgarian dance

2007-05-18T02:27:00.000-07:00

Hora Bosnia

2007-05-18T02:17:00.000-07:00

Macedonian folklore

2007-05-18T02:13:00.000-07:00

Macedonia

2007-05-18T02:05:00.001-07:00

"Macedonia has its own interests and its own politics which belong to the Macedonians. The one who works for joining of Macedonia to Bulgaria, Greece, or Serbia, can consider himself as a good Bulgarian, Greek, or Serb, but not as a good Macedonian". Gotse Delchev (1872-1903)

"People who are of the same origin and who speak the same words and who live and make friends of each other, who have the same customs and songs and entertainment are what we call a nation, and the place where that people lives is called the people's country. Thus the Macedonians also are a nation and the place which is theirs is called Macedonia". Gjorgi Pulevski (1838-1895)
In his "Dictionary of Three Languages" Pulevski laid claims to Alexander the Macedonian: "Macedonia was praised," he says, "in the time of the great tsar Alexander". Next, Pulevski mentions with pride that the first books of the brothers Cyril and Methodius were in our language: "... The Macedonian language is the one which is the closest to Church Slavonic books and it is Old Slavonic", "We are called Slavs because when Cyril and Methodius translated the church books from Greek into Slavonic, they found it would be good to write in Old Slavonic and the Old Slavs lived in Macedonia".
Gjorgi Pulevski (1838-1895)

"Yes, Macedonian culture and history are quite separate from Bulgarian and Serbian culture and history; they have never been the object of an impartial and detailed study. The Serbs and the Bulgarians most unfairly took from Macedonian culture only what they could make use of for the glory of their own national names; ignoring facts of capital importance either because they did not concern them, or because they contradicted their own national aspirations. Unfortunately, the Macedonians themselves are only now beginning to study Macedonian history, having realized, towards the end of last century, that they could no longer trust the historians of Belgrade or Sofia..." Krste Petkov Misirkov (1874-1926)

Dans de nunta Turcia

2007-05-18T02:01:00.000-07:00

"Gramustea noastra i'alavdata" Stereophonics_2005

2007-05-18T01:49:00.000-07:00

Corei Gramos, care nu a uitat de unde vine stramosul

Paiduska - aroman dance bulgarian influence

2007-05-18T01:40:00.000-07:00

Paidushca is Bulgarian dance. But the Aromanian's people from Bulgaria, and their dance from the video clip is same with Bulgarian dance,but Bulgarian and Greeks dancing Paidushca in 5\8 tact, and Aromanians dancing in 2\4 tact.

Pindu - Aromanian dance with greek influence

2007-05-18T01:39:00.000-07:00

Aromâni - Armâni - Rămăni - Rumâni

2007-05-18T01:31:00.000-07:00

Harta Balcanilor, cu regiunile locuite de aromâni în roşu

Aromânii (numiţi de asemenea macedoromâni sau vlahi, în aromână ei îşi spun armâni sau rămăni) sunt o populaţie minoritară din nordul şi centrul Greciei, Macedonia, Albania, România şi Bulgaria. Numărul lor este estimat la aproximativ unu – două milioane.
Limba lor maternă e o limbă romanică numită aromână considerată de lingvişti ca fiind unul din cele patru dialecte ale limbii române vechi.

Grămuştenii şi pindenii sunt porecliţi şi kutsoblaxoi ('cuţovlahi') în timp ce fărşeroţii sunt adesea denumiţi arvanitoblaxoi ('arvanitovlahi'). Grămuştenii sunt concentraţi mai ales în nordul şi centrul Macedoniei greceşti, în timp ce pindenii ocupă satele din Munţii Pindului din Macedonia de sud-vest, Epirul de nord respectiv Tesalia de vest. Unele colonii de fărşeroţi constituie majoritatea locuitorilor din şapte sate situate la sud de Epir, în Aetolia-Acarnania, zona cunoscută în evul mediu sub denumirea de Megali Blaxia respectiv Vlahia Mare. Sate răzleţe locuite compact de fărşeroţi se întâlnesc şi în Macedonia pe culmile muntelui Vermion (Grămăticuva de sus şi cea de jos) dar şi în Tesalia de sud-est în apropierea portului Volos, cum e cazul aşezarii Sesclu sau Sesklo. Toţi fărşeroţii se autodenumesc rămâni, însa nu toţi rămânii vlahi se autodenumesc fărşeroti. Acesta din urma este cazul rămânilor vlahi din localitatea Megidei sau Midzidei (în greceşte Kefalovrissi) care tradiţional au făcut parte din facţiunea grecomană. O altă aglomerare de aromâni se găseşte pe versanţii vestici ai muntelui Olimp în sud-estul Macedoniei greceşti. Aceşti aromâni nu sunt nici grămoşteni nici fărşeroţi, şi, în virtutea geografiei, nu pot fi consideraţi nici 'pindeni' dat fiind faptul că muntele Olimp nu face parte din lanţul munţiilor Pind. Totuşi, particularităţi lingvistice şi de altă natură i-au determinat pe cercetători să ajungă la concluzia că aceşti aromâni (sau vlaho-'olimpieni' cum au mai fost numiţi) au rădăcini în aşezări tradiţionale aromâne din Pind, de unde au emigrat ulterior, în evul mediu timpuriu, în zona Olimpului. Satele locuite compact de aromâni sunt denumite de greci "Τα Βλαχοχώρια".

Kosovo dancers

2007-05-17T14:56:00.000-07:00

Le Mystere de voix Bulgares

2007-05-17T14:49:00.000-07:00

Srpsko Kolo - Hora de mana sarbeasca

2007-05-17T14:36:00.000-07:00

Momcilo Stanojevic

2007-05-17T14:34:00.000-07:00

Dragana Mirkovic

2007-05-17T14:22:00.000-07:00

Dragana Mirkovic, the biggest folk star in Serbia and Montenegro, was born on the 18Th of January 1968. Destiny brought her to the singing roads at the age of fifteen, though she did not dream to become a singer. She has notched herself into our hearts with her incredible voice and talent for music, her positive energy, and total loyalty to her profession. She has created our childhoods with her songs, video clips and even managing to smile away our fears. Gaga, as her fans like to call her, has been on the stage for over 20 years. Her amazing discography contains not just 18 record-breaking albums, but also a film, “Slatko od snova”.